Da, pe acest view ni s-au așezat ochii atunci când am ajuns să vedem terenul 🙂
Această prețioasă perspectivă spre dealuri a devenit și prima constrângere în proiectare:
de amplasat casa cât mai sus spre stradă, astfel încât canapeaua din living să privească spre acest view.
Pare simplu. Doar că la constrângerea de mai sus se adaugă următoarele:
– livingul e poziționat cel mai în vale dintre camerele parterului (poziționarea funcțiunilor de la stradă spre vale e important să se facă în această succesiune: acces în deal, apoi bucătărie și dining și abia spre vale livingul – acesta deschizându-se și spre grădină). Iar casa trebuie așezată mai în vale de carport-ul cu șopron care e prima clădire de la stradă.
– lățimea terenului ne obligă la o casă foarte îngustă și lungă, pentru că e de numai 13m (legea interzice construirea de case pe terenuri mai înguste de 12m);
– casa de proiectat e mare (cuprinde mai multe camere decât media caselor proiectate în birou).
It had to fit 🙂
În concluzie, aveam de rezolvat:
o casă foarte îngustă, mai lungă decât media, cu livingul cel mai spre vale, dar care trebuia poziționat cât mai spre deal ca să prindă view-ul de pe canapea.
Vă lăsăm aici și un sample – o pagină din tema de proiectare ce cuprinde cerințele ”tehnice” legate de living (pagina 14 din cele 17 pagini ce descriu funcțiunile casei cât și pe cele exterioare, din cele 77 ale broșurii ce cuprinde sinteza temei de proiectare – Pachetul de cunoaștere®).
Se poate observa că sunt unele indicații tăiate. Ce e cu ele?
Crearea temei e un parcurs de 3 întâlniri și multe momente de introspecție și chestionare.
Pentru Alexandra și Cătălin primul exercițiu a fost completarea chestionarului. Informațiile notate acolo au fost apoi discutate față în față cu Adriana. În urma acestei discuții, pentru că au fost semnalate cerințe care se blochează unele pe altele sau chiar se contrazic, a rezultat o reevaluare a răspunsurilor.
Cerințele la care s-a renunțat, au fost păstrate ca text tăiat – pentru a ști în acest fel că s-a discutat despre acea informație, dar s-a renunțat pe parcurs la aceasta (ajută păstrarea unui istoric al deciziilor pentru că poți reveni să îl revezi chiar și după ce a trecut mai mult timp).
Un exemplu este cerința legată de șemineu care este blocată de cea de a avea o casă pasivă.
Alt exemplu este cerința de a avea demisol care este blocată de limita de buget indicată.
plan parter
plan etaj
De ce e etajul mai lat decât parterul?
Din pricina unui motiv discutat destul de în detaliu și pe toate părțile, dar care a fost concluzionat de către Alexandra și Cătălin astfel: ”pentru noi este foarte important ca dormitoarele copiilor să fie identice ca suprafață și mobilare, ambele cu orientare spre Sud-Vest”.
Această decizie a dictat lățimea etajului (care să permită includerea celor două dormitoare identice).
Avem de-a face cu o casă foarte îngustă și lungă, în care parterul e aproape un open-space ca percepție (birourile sunt separate prin sticlă, deci comunică vizual cu restul parterului). În acest caz (îngust și lung) riscul este ca spațiul zonei de zi să pară un tub...să fie foarte tensionat pe o latură și să te piardă pe cealaltă latură, implicit tavanul să pară foarte jos.
Pentru a contracara acest efect, pe la mijlocul acestui parter-”tub” am propus o verticală :)…un gol în placa dintre parter și etaj.
Spațiul parterului urcă spre lumină, pentru că pe zona de sport este o fereastră mare ce aduce lumina de sud-est până jos, spre primele trepte ale scării.
studiu de însorire
De ce sunt ferestre și pe latura spre vecin unde ne-am apropiat la mai puțin decât cei 3m ceruți prin lege?
Așa e, ajută mult casa introducând lumina de vest în a doua parte a zilei, dar e ok să fii la 1m de vecin și să ai ferestre cu vedere spre el?
În cazurile unor terenuri înguste, legea permite apropierea casei la mai puțin de 3m de latura laterală (dar nu mai mult de 1m), cu condiția ca pe acea latură casa să nu aibă ferestre cu vedere spre vecin.
Acest teren are o particularitate: vecinii au fost de acord să își permită unul altuia apropiere de limită cu ferestre cu vedere.
plan de situație
Ce am învățat lucrând această casă?
1. Că atunci când e importantă eficiența energetică, suprafața optimă a ferestrelor nu este tocmai intuitivă – ajută o suită de simulări.
2. Cât de hrănitoare pentru proiect poate fi colaborarea dintre două birouri de arhitectură care împărtășesc aceeași dragoste de om și fac arhitectură cu blândețe.
Colaborarea cu echipa de design de interior (Studio A) a fost atât de…organică, de naturală, încât Cătălin și Alexandra i-au rugat să gândească și design-ul fațadei – noi la Miolk suntem mai concentrați pe spațialitate și lumină, mai puțin atrași de texturi și colorat :)).
Așa că Andreea și Andrea au îmblânzit volumul bulky al casei cu un joc de texturi care atenuează lungimea/ orizontalitatea exagerată a volumului.
Good work, team!
Tip: Locuință | Status: proiect tehnic| Localizare: Breazu, Iași
Suprafață teren:1000mp| Suprafața utilă: 157mp | Volum interior: 462mc
Coechipieri: Alexandra și Cătălin
Pachet de cunoaștere®: Adriana Gheorghiescu
Concept: Adriana Gheorghiescu, Daria Frunză
Machete: Daria Frunză, Diana Schwab
Design de interior: StudioA (Andreea și Andrea di Rosa)
Conformare energetică: Raluca Vernica
Scheme și ilustrații: Daria Frunză
Proiect tehnic: Inginerie Creativă
Proiect structură: Inginerie Creativă
Proiect instalații: RENSO
Sistem constructiv: CLT (cross laminated timber)