În jurul casei

Când am ajuns la teren, primul lucru care ne-a sărit în ochi au fost construcțiile existente. O casă de târgoveț din secolul 19, una de după 1900 și o șură, așezate sus-pe deal, fiecare întoarsă după soare, fără să țină cont de drum sau vecini. Și nu sunt singurele: și în satele din jur, casele mai vechi par așezate după cum le-a dictat soarele sau vântul, fiecare găsindu-și locul organic, fără vreo regulă strictă.

Oo, și priveliștea! Dealurile și munții dimprejur ne-au atras atenția cu siguranță. 🙂

Aici, L. și A. și-au propus să creeze o întreagă poveste: un punct gastronomic local (PGL) deschis către vizitatori și comunitate, dar și locul în care să se stabilească. Un loc pe hartă care să fie în același timp „acasă” pentru ei și popas  pentru turiști, parte dintr-o gospodărie vie, cu funcțiuni diverse.

Pentru a echilibra aceste roluri, am pornit de la ceea ce exista deja, dându-i un nou sens: 

în timp ce carportul rămâne la baza terenului, iar funcțiunile mai mici — seră, poiată — vor fi „ascunse” discret în vegetația de pe drumul spre gospodăria principală.

Întreaga curte se va percepe ca un parcurs deschis, vizibil 360°, fără ‘spate de casă’ sau colțuri ascunse — fiecare construcție e parte din peisaj.

Încadrarea cu chibzuință într-un buget limitat pentru noua lor casă a fost o dată de temă esențială. Ce “trucuri” am folosit să respectăm această cerință?

• ne-am concentrat pe strictul necesar, într-un volum compact, majoritar parter, dar cu îngăduința unui pridvor, în spiritul arhitecturii locale;
• zona de zi am gândit-o coerentă și unitară, înconjurată de rafturile de bibliotecă, dând senzația de mult mai mult spațiu
• în dormitorul matrimonial, preferat în zona umbroasă a casei, au fost de acord să așezăm patul lipit de perete, dar cu o fereastă mare care deschide camera și diminețile spre peisaj
• supanta este așezată deasupra spațiilor cu înălțime mai joasă (baie, ct, dressing, dormitor) pentru a lasă aer și verticalitate zonei de zi 
• dormitorul de oaspeți l-am combinat cu biroul lui A., fiind un spațiu folosit mai rar

Am fost atente să completăm locul cu smerenie față de frumusețea casei de târgoveț — adevărata bijuterie a gospodăriei. Fără să ieșim în evidență, am înconjurat casa cu un pridvor dantelat doar în partea superioară, specific zonei. 

Acest motiv decorativ l-am „plimbat” apoi discret prin toate celelalte construcții, regăsindu-se subtil în ancadramentul foișorului, în acoperirea terasei, într-o simplă balustradă sau chiar în pervazul ferestrelor. 

Astfel, întreaga gospodărie respiră aceeași limbă arhitecturală, iar fiecare piesă a ansamblului pare că a crescut aici firesc, ca și cum ar fi fost dintotdeauna parte din poveste.