Suntem întrebați foarte des de ce am ajuns la concluzia că vom lucra cu un singur sistem structural.
Detaliem mai jos, pe mai multe criterii, motivele pentru care am ales CLT-ul (lemn tehnologizat: cross laminated timber)
eficiență energetică: avem la acest moment 34 de conformări energetice făcute…asta înseamnă calcule precise, bazate pe unealta de calcul a Institutului de Case Pasive, calcule din care se poate afla eficiența energetică a unei case. În conformările energetice făcute, am făcut comparații între sistemele constructive și casele pe lemn rezultă a fi cele mai eficiente energetic. Adică, pe aceeași casă, dacă avem pereți de zidărie, sau CLT, varianta cu pereți din CLT are nevoie de cea mai puțină energie pentru a fi încălzită. Pentru a ajunge cu casa în NZEB, pereții de CLT vor fi termoizolați pe fațada exterioară, la fel ca și celelalte variante constructive.
consum de material: o casă de lemn este de 4-5 ori mai ușoară decât una de zidărie. Cere mai puțin material în fundații. În colaborare cu Inginerie Creativă am ajuns la o soluție de fundare foarte ingenioasă și eficientă, care răspunde chiar celor mai dificile terenuri de fundare (Iașiul, de exemplu are teren sensibil la umezire și e nevoie de cantități mari de beton în fundații). Se poate vedea în acest video. În plus, nu e nevoie de pretencuire exterioară a zidurilor, CLT-ul fiind foarte drept. În felul acesta vata minerală se lipește simplu pe exteriorul peretelui din CLT. La interior nu e nevoie de tencuire, din același motiv. În plus, multe familii aleg să lase pereți întregi aparenți (adică, peretele din CLT rămâne așa cum e la interior, fără finisaj suplimentar) datorită aspectului și mirosului său foarte plăcut. Plafoanele se pot lăsa și ele aparente. În plus, treptele scării se pot croi din materialul rebut de la tăierile de goluri pentru ferestre sau uși din panoul mare din CLT. De aceea se reduce mult material, manoperă și timp prin folosirea unui material de mare precizie. .
Pereții exteriori din CLT nu au nevoie de barieră de vapori la interior. Asta înseamnă că nu există nicio vulnerabilitate pe viitor (nu există riscul de condens în interiorul peretelui, nu există risc de degradare totală a peretelui în caz de inundație accidentală, nu stai cu stres dacă s-a desfăcut pe undeva bariera de vapori). Mai mult, se poate monta mobilier suspendat oriunde și oricând pe un perete din CLT.
rezistența la accidente:
apă: dacă se întâmplă să aveți o inundație la etaj, curge apa pe peretele din CLT, se usucă și gata. O inundație accidentală nu aduce o daună totală peretelui ca în variantele compozite ce conțin vată minerală în interiorul peretelui.
foc: spre deosebire de o structură ce conține metal în componență (care imediat ce a fost atinsă de foc, cedează), un perete din CLT rezistă foarte bine. Sunt studii care arată că, în cazurile foarte rare (pentru că nu avem surse de foc sau gaz în casele eficiente energetic) în care se declanșează un incendiu, peretele din CLT ia foc foarte greu (s-au făcut teste cu suflătorul de foc pe el) pentru că are suprafața lisă și e masiv (dacă ați încercat să aprindeți un buștean mare de lemn, știți cât de greu ia foc). Dacă e un incendiu masiv și până la urmă peretele ia foc, după ce arde primul strat de 1cm ( focul înaintând cu 0,7mm pe minut, adică maxim 2cm într-o oră), stratul de lemn carbonizat rezultat devine barieră între lemnul nears și foc. Oferă suficient timp pompierilor să ajungă și să stingă focul. Casa rămâne în picioare. Foarte bună documentare găsiți la acest link în Canadian CLT Handbook, capitolul 8.
Cutremur: structura din CLT este foarte sigură. Nu doar că rezistă și te protejează în timpul cutremurului, dar are nevoie de reparații minime post-cutremur. O structură din beton armat, calculat să reziste – adică să nu cadă în cap – suferă degradări mari și necesită lucrări de consolidare dificil de executat. În plus, în zona noastră seismică, care ne aduce multe constrângeri în proiectare la nivel de deschideri, structura din CLT ne oferă ceva mai multă libertate, camere mai mari și fără stâlpi. Am reușit să rezolvăm împreună cu Inginerie Creativă tipuri de arhitectură care ar fi fost foarte dificil de executat din beton și zidărie. Spre exemplu, nu ești constrâns să se suprapună întotdeauna pereții/ stâlpii de la etaj cu cei de la parter mai ales dacă este vorba despre o casă, ceea ce oferă o mare libertate beneficiarului de case în a avea funcționalul dorit eficientizat la maxim.
viteză de montaj (sau cât de repede te poți muta): CLT-ul se poate monta și vara și iarna. Avem șantier în care se montează pe ninsoare la minus 3 grade Celsius. Pereții și planșeele din CLT se montează în aproximativ o săptămână la o casă de 120mp. Adică, o dată placa de parter turnată, se intră de a doua zi pe șantier și în câteva zile pereții și planșeele sunt montate (pentru zidărie, această operațiune durează minim 2 luni, doar la temperaturi peste 5 grade Celsius…deci nu iarna).
În plus, o dată ce ai confirmat comanda de CLT în fabrică, poți da chiar atunci comanda de ferestre și uși exterioare. Pentru casele din zidărie trebuie să aștepți să se ridice zidăria și să măsori golurile din șantier.
Ce putem spune este că într-o casă din CLT te poți muta chiar și în 6 luni, spre deosebire de o casă pe zidărie, în care te muți cam în 2 ani (pur și simplu trebuie să aștepți să se treacă prin toate etapele și mai ales să se usuce toate lucrările umede (betoane, mortar, tencuieli) pentru ca să nu se fisureze finisajele când te muți și dai drumul la căldură și începe să se scoată forțat apa din casă.
eficiența financiară: orice manager de proiect știe că ”cu cât durează mai mult un proiect, cu atât pierzi mai mulți bani”. Având în vedere cele spuse mai sus, un șantier care durează mai puțin, e un șantier care are costuri neprevăzute mici. Chiar și dacă te gândești că plătești organizarea de șantier (gen toaleta ecologică, containerul de organizare de șantier etc) pentru doi ani și nu pentru șase luni. Sau că ai de dus probe din fiecare turnare de beton la laborator – și e contra cost.
Vorbind cu beneficiarii care au construit case pe zidărie, toți au avut depășiri de buget de minim 30%.
Pe lângă eficientizare de costuri din timp, din necesar mai mic de materiale, este și precizia materialului. Zidăria și betonul dau erori de centimetri…erori care trebuiesc atenuate din finisaje. Sigur ați auzit de situația în care pereții au ieșit foarte strâmbi și decalați și echipa de finisaje a dublat cantitățile de tencuială ca să poată îndrepta. Ori CLT-ul e tăiat la CNC…robotizat. E extrem de precis și drept.
A, și un aspect care îți sare în ochi: un șantier de CLT e foarte curat. Toate filmările/ fotografiile pe care le facem din șantier sunt spontane…nu curăță nimeni înainte. 🙂 Rezultă foarte puține deșeuri și foarte puțin de curățat.
Un beneficiar cu care lucrăm a făcut o comparație de estimare de costuri între proiectul său (din CLT) și proiectul vecinului (din zidărie) la aceeași fază de construire și a ajuns la preț egal pe metru pătrat…
Nu mai adaug și rațiunile estetice…doamnele, mai ales, când intră prima dată într-un șantier de CLT exclamă: ce frumos e!…ce luminos e!…ce bine miroase!
Cu toate aceste aspecte cumulate, noi am tras concluzia că CLT-ul este cel mai bun material cu care se poate construi astăzi în România.
Beneficiarii care vin să lucreze cu noi declară din start că își doresc casa visurilor, cea mai bună casă pe care o pot construi…O casă eficientă energetic, sănătos construită și care să răspundă nevoilor familiei și sufletului.
Pentru astfel de casă, putem lucra doar cu cel mai bun material din România.
E simpatic de urmărit următorul testimonial al unui cuplu care foarte frumos a spus ”nu noi am ales CLT-ul, CLT-ul ne-a ales pe noi” 🙂